Știrile

În 1 Corinteni 15:14, Pavel spune: „...și dacă Hristos n-a înviat, atunci propovăduirea noastră este zadarnică, și credința voastră este de asemenea zadarnică.” Cuvântul „propovăduire” este o alegere interesantă a cuvintelor. Pavel și ceilalți scriitori ai Noului Testament ar fi putut folosi alte câteva cuvinte pentru a defini comunicarea evangheliei de către ei, dar au ales cuvântul propovăduire care provine de la un cuvânt ce înseamnă a vesti sau a proclama. În vremurile Noului Testament, nu exista internet sau ziare pentru a le oferi oamenilor știrile zilei. Un crainic sau un vestitor mergea pe străzi sau stătea la un colț propovăduind sau vestind știrile.

În programele de știri de astăzi, sunt prezentate atât știri grele (importante), cât și știri ușoare (de interes general). Știrile ușoare sunt „știri pe care le poți folosi”. Sunt știri practice, cum ar fi cea mai recentă modă sau dietă — poate o poveste emoționantă sau un reportaj sportiv. Știrile grele sunt știri cruciale care te afectează, cum ar fi politica, războiul, terorismul sau vremea nefavorabilă. Un crainic sau vestitor din vremea lui Pavel ar fi vestit doar știri grele. Ideea aici este că evanghelia este o știre grea — o știre care îți afectează viața într-un mod profund. O știre care este despre viață și moarte, despre eternitate — despre o relație cu creatorul tău.

Propovăduirea în bisericile de astăzi este în primul rând despre știri grele sau ușoare? Din dorința de a-i atrage pe cei necredincioși și de a menține atenția membrilor bisericii, pun pastorii de astăzi adesea accentul pe subiecte precum epuizarea, stresul, ocuparea, relațiile și provocările emoționale? Sau, vestim mai întâi veștile bune ale Scripturii și apoi le aplicăm la diferite aspecte ale vieții?

Te rog să înțelegi, cred că există un loc pentru aplicarea Scripturii în predicare. Recent am terminat o serie de predici despre „Principiile relaționale ale lui Isus”. Șaptezeci la sută din mesajele lui Isus au fost despre cum să aplicăm învățăturile Sale. Cred că întrebarea mea este: „Am trecut oare linia de la predicarea Scripturii la folosirea Scripturii pentru a preda știri ușoare?”

Așa cum am spus în blogul de săptămâna trecută, ne luptăm adesea cu privire la cât de departe să mergem cu evanghelizarea bazată pe atracție. Pastorii doresc ca oamenii să-și invite prietenii la biserică. Membrii nu doresc ca prietenii lor să se simtă jigniți sau stânjeniți. Noi, pastorii, dorim ca mesajele noastre să fie relevante pentru biserică și pentru oaspeții lor. Mulți simt că, dacă „spunem lucrurilor pe nume”, adică prezentăm știrile grele într-un mod dur, îi vom descuraja pe oameni să-și invite prietenii. Atunci evanghelizarea va avea de suferit.

Am o povară profundă în sufletul meu de a câștiga oameni pentru Hristos. Membrii bisericii trebuie să-și invite prietenii la biserică. Deci, cum pot pastorii și membrii să lucreze împreună pentru a reconcilia aceste probleme? Cum ar arăta acest lucru? Iată câteva gânduri:

• Pastorii s-ar angaja să predice știrile grele ale Bibliei, fără a o folosi exclusiv pentru a predica știri ușoare.
• Pastorii ar predica știrile grele cu o inimă plină de har, recunoscând că și ei se luptă cu păcatul, vinovăția, îndoiala și eșecul. Pastorul care predică știri grele într-un mod dur poate crede că a câștigat acest drept prin viața și faptele sale bune, dar procedând astfel demonstrează că nu vede sau nu apreciază harul lui Dumnezeu în propria sa viață.
• Pastorii ar predica Cuvântul, ar explica Scripturile și le-ar aplica la viața de zi cu zi. Aceasta ar include știri ușoare atunci când este cazul. El ar fi atent să lase deoparte termenii pe care doar cei din biserică i-ar înțelege și ar trata problemele „sensibile” cu adevăr și har.
• Membrii și-ar invita prietenii împărtășindu-le că pastorul lor predă Biblia cu adevăr și putere, dar cu o inimă plină de har. Ei și-ar încuraja prietenii să vină și să asculte adevărul care îi va ajuta să-L înțeleagă pe Hristos și cum să trăiască în această lume.
• Pastorii ar tese mesajul evanghelic al mântuirii în fiecare mesaj. Unii critică faptul că mesajul mântuirii este adăugat pur și simplu la sfârșitul unei predici. Cu toate acestea, fiecare pasaj din Biblie strigă evanghelia lui Hristos. Fiecare membru ar trebui să fie asigurat că oaspetele său va auzi evanghelia și va avea ocazia să-L primească pe Hristos.

O înțelegere între pastori și membrii bisericii ar fi un pas mare în a avea atât vestirea Cuvântului, cât și atragerea necredincioșilor la biserică.

Ce părere ai?