Bariere în Relații

Viața este despre relații. Dacă relațiile tale sunt bune, viața este bună. Dacă relațiile tale sunt rele, nimic altceva nu le poate substitui. Mulți vin acasă la o căsnicie distantă, unde fiecare cuvânt trebuie cântărit cu grijă. Părinții ajung acasă doar pentru a-și auzi adolescentul fugind la etaj pentru a evita conversația. Alții sunt îngrijorați pentru că sunt în conflict cu cineva la locul de muncă.

Isus spune că toată legea poate fi rezumată în jurul a două relații. „Învățătorule, care este cea mai mare poruncă din Lege?” Isus i-a răspuns: „«Să iubești pe Domnul Dumnezeul tău cu toată inima ta, cu tot sufletul tău și cu tot cugetul tău.» Aceasta este cea dintâi și cea mai mare poruncă. Iar a doua, asemenea ei, este: «Să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți.» De aceste două porunci atârnă toată Legea și Prorocii.” Matei 22:36-40.

Toată legea poate fi rezumată în a-L iubi pe Dumnezeu și a-i iubi pe oameni. Adesea, relația noastră cu Dumnezeu este mult mai puțin complicată decât relațiile noastre cu ceilalți. Repararea relației noastre cu Dumnezeu este unilaterală. Dumnezeu nu are nevoie să fie reparat. Relațiile noastre cu ceilalți sunt mai complicate pentru că ne confruntăm cu slăbiciuni, puncte oarbe, stres și lipsă de comunicare de ambele părți. De ce sunt relațiile atât de dificile? Cred că există cel puțin șapte bariere:

• Vrem să iubim și să fim iubiți pentru noi înșine. Ne îndreptăm spre alții pentru că avem nevoie de un prieten, nu pentru a fi un prieten. Există multe cărți de dezvoltare personală despre cum să fii o persoană pe care ceilalți să o iubească mai ușor, dar nu prea multe despre cum să fii o persoană mai iubitoare.
• Avem puncte oarbe. Există domenii în viața noastră pe care nu le vedem. Cei dragi pot vedea o slăbiciune în viața noastră, dar noi suntem orbi la ea.
• Ne dorim o iubire reciprocă. Este foarte dureros să iubești pe cineva mai mult decât te iubește acea persoană pe tine.
• Îi punem pe alții înaintea lui Dumnezeu. Fericirea noastră depinde de fericirea altcuiva. Acest lucru se vede adesea în relația cu copiii noștri. Dacă ei sunt nefericiți, și noi suntem nefericiți. Asta se întâmplă pentru că altcineva în afară de Dumnezeu se află pe tronul vieții noastre.
• Vrem același tip de iubire pe care o oferim. Indiferent cum ne exprimăm iubirea, vrem ca ceilalți să își exprime iubirea față de noi exact în același mod.
• Vrem același tip de logică pe care o oferim. Acest lucru poate provoca o ruptură în comunicare. Fie nu ne putem exprima logic, fie nu putem vedea modul de gândire al celuilalt.
• Ne ascundem în spatele măștilor. Ne este teamă că oamenii vor afla cine suntem cu adevărat.

Primul pas către relații bune este smerenia. Numai atunci când ne smerim înaintea lui Dumnezeu și primim harul Său, le putem oferi har și înțelegere celorlalți.

Ce părere ai despre acest lucru?